Indonezia - Republică

Viața republicană a Indoneziei din 1950 încoace a fost o perioadă diversă și tulbure, plină de schimbări politice, economice și sociale. Indonezia și-a declarat independența față de Țările de Jos în 1945, iar Sukarno a devenit primul său președinte. În anii 1950, Sukarno a introdus o politică de „democrație dirijată”, în care puterea era concentrată în mâinile sale. În anii 1960, țara s-a luptat cu probleme economice și instabilitate politică. În 1965, în urma unei tentative de lovitură de stat pusă pe seama comuniștilor, generalul Suharto a preluat puterea. În 1967, Sukarno a fost înlăturat de la putere, iar Suharto a devenit președinte. Guvernul „noii ordini” al lui Suharto a promis stabilitate economică și dezvoltare. În anii 1970 și 1980, Indonezia a înregistrat o creștere economică semnificativă, în principal datorită veniturilor din petrol. Cu toate acestea, guvernul a fost obținut de acuzații de corupție și încălcări ale drepturilor omului. Criza financiară asiatică din 1997 a afectat grav Indonezia, ducând la tulburări sociale. În 1998, Suharto a demisionat de la putere sub presiunea protestelor în masă. După demisia lui Suharto, Indonezia a trecut printr-o tranziție democratică. La alegerile din 1999, Abdurrahman Wahid a devenit președinte. De atunci, Indonezia a organizat mai multe alegeri libere și corecte și se îndreaptă către consolidarea democrației. Cu toate acestea, țara continuă să se confrunte cu provocări precum corupția, sărăcia și tensiunile religioase. Indonezia este acum cea mai mare economie din Asia de Sud-Est și cea mai mare țară cu majoritate musulmană din lume. Evenimente importante: 1955: Conferința Bandung, care a pus bazele Mișcării Nealiniate. 1965-66: Epurările anticomuniste, în care sute de mii de oameni și-au pierdut viața. 2002: Atentatele de la Bali, care au ucis peste 200 de oameni. 2004: tsunami-ul care a ucis peste 167.000 de indonezieni.

Monedele Indoneziei au suferit modificări semnificative din 1950, după proclamarea Republicii. Moneda țării este rupia (IDR), a cărei istorie este strâns legată de dezvoltarea politică și economică a Indoneziei. În perioada de după independență, monedele au jucat și un rol în crearea identității noului stat. Primele monede republicane au prezentat adesea simboluri naționale și eroi ai luptei pentru independență. Materialul și designul monedelor au reflectat situația economică a țării și resursele disponibile. În timpul erei Sukarno, instabilitatea politică și dificultățile economice au afectat monedele. Din cauza inflației ridicate, noi denumiri au trebuit să fie introduse frecvent. În timpul erei Suharto, monedele au devenit, de asemenea, mai reglementate datorită stabilizării și dezvoltării economice. În această perioadă au fost puse în circulație monede al căror material reflecta o situație economică mai stabilă. Criza financiară asiatică din 1997 a avut un impact semnificativ asupra economiei indoneziene și asupra valorii rupiei. În perioada postcriză, reducerea inflației și crearea stabilității economice au fost obiectivele cele mai importante. Banca centrală indoneziană modernizează în mod constant bancnotele și monedele pentru a le face mai sigure și mai durabile. Monedele indoneziene prezintă adesea flora și fauna locală, precum și figuri și clădiri istorice importante. De-a lungul istoriei monedei în Indonezia, au fost folosite mai multe materiale, inclusiv aluminiu, bronz și nichel. Cursul de schimb al rupiei indoneziene reacționează, de asemenea, cu sensibilitate la evenimentele economice globale. Colectarea monedelor și bancnotelor indoneziene este un hobby popular atât în Indonezia, cât și în alte părți ale lumii.